Ce mari poeți se cred unii
Care copiază versurile altora,
Gramatica-i cam grea pentru începători,
Diacriticele sunt ascunse în licori bahice.
Ce idei năstrușnice au unii
Care postează ca nebunii
Șiruri de cuvinte scrise greșit
Doar ca să primească un Like pocit!
Câte javre există în Infinit
Care nu dorm de grija altora!
Poezia a ajuns copie xerox
Pentru rozătorii și rozătoarele de os.
Ce plicticos e decorul întunecat
În care se infiltrează câte un ratat
Catalogat "Poet"!
Ce imperfect este așa zisul "perfect"
Când e vorba de un poem desuet!
Cât de josnici pot fi unii
Care fură ca nebunii
Tot ce le intră în vizor
Doar ca să apară pe la televizor!
Poetul adevărat este nemuritor
Pentru că își pune sufletul pe tavă,
Restul... o pleavă de câini turbați
Leșinați de foame și de sete.
Rușine pentru a suta oară spun
Celor care fac baloane de săpun!
Poezia nu se face la intersecție de drum
Unde-i prea mult fum
Sau gaze de eșapament;
Un poet inteligent are imaginație bogată,
Uimește lumea toată când scrie ceva,
Pleava societății copiază pe cine vrea
Pentru că are setată memoria
Pe făcut rele, pe creat belele.
Oale, ulcele, pentru zile grele,
Gunoaie, tinichele... Nimic nu se va alege
De cine trece peste inima cuiva
Doar ca să-și îmbogățească "Opera Literară";
Floarea iubirii nu poate să răsară
Din pământuri sterpe, nici din otrepe.
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Versuri și Universuri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu